Timpul..

Uite-ma aici, scriu a 42 a postare. De la prima postare au trecut vreo 10 luni si au zburat la fel de repede ca un minut, citesc postarile mai vechi si unele imi par fara sens totusi, nu ma lasa inima sa le sterg, fac parte din mine sau din cea care eram atunci. M-am schimbat mult, pentru unii in rau iar pentru altii am ajuns un suflet pereche. Timp de 10 luni au trecut zeci de persoane prin viata mea, multi au trecut ca si cum ar juca intr-un film si au aparut doar intr-o scena. Cei putini care au ramas sunt ingeri. Imi place sa cred ca cineva de acolo de Sus are grija de mine si cand ma astept cel mai putin imi mai trimite un inger. Nu vreau sa par ironica sau insensibila, dar ma impac cu gandul ca "asa a fost sa fie". Viata mea trebuie sa mearga mai departe, chiar daca mai cad si de multe ori imi vine sa izbucnesc in plans si sa spun: "Nu mai pot!". Nimeni nu scapa de probleme , unii stiu sa iasa din impas mai usor altii se cufunda si se inchid in ei. Timpul trece si nu se merita sa il irosesti cu suferinta...